luni, 19 octombrie 2015

Manastirea Namaiesti, o noapte in Sat Pestera si intoarcerea acasa

Zece zile, o lista cu obiective, patru prieteni, un singur portbagaj, alegerea tinutelor, in afara de ce e nevoie pentru traseele montane, a fost o adevarata provocare, dar ne-am descurcat. Nerabdarea si bucuria dadeau pe dinafara, concediuuu!

Cetate, cascade, curbe, city tour, istorie. Arome, fete dragi, emotii, tunelul dragostei, romantism, rugaciune. Povesti, pace, munti, Dunare, sfinx, sequoia. Dezamagire, speranta, arta, cultura, manastire, caprioare, relaxare, sunt doar cateva cuvinte reprezentative periplului nostru.


"Nemo est"

Manastirea Namaiesti, despre ea era vorba mai sus, a fost o alegere de moment, cladirea aparte a manastirii Carta din zona Fagarasului pe care am ratat-o ramane pe alta data.
Pe la ora 12 fara lasasem in urma orasul Targu Jiu. Pe ruta Horezu, Curtea de Arges, am urcat spre Bran. Nu mai stiu pe unde ne-am oprit pentru pranz, nici zona, nici numele pensiunii*. Dupa ce mi-a spus sotul despre cainele imens al pensiunii care ne-a condus la plecare, mi-am adus aminte cum am "aterizat" dupa o nunta. Nu aveau un meniu la propriu, parerile au fost impartite asupra prospetimii felurilor de mancare: ciorba, sarmale, friptura, dar la desert checul a fost delicios si pufos, la unison.
Update, multumita Andreei: Pensiunea Andreea, Baia de Fier.

joi, 15 octombrie 2015

In culorile toamnei

Dupa zile mohorate cu miros de iarna, altele cu ploi necontenite, azi ieri a iesit soarele. Cu drag priveam cerul si copacul cu frunzele aurii. Anul trecut temperaturile erau mai prietenoase si totusi natura isi schimbasera din timp straiele. Luand asta ca reper un weekend prelungit am stabilit sa-l petrecem intr-un sat din Brasov. Vremea a fost faina doar cat am stat acolo, dar natura era inca verde in toata splendoarea ei. Ne-am intors fara cadre de toamna.