[Cu lumea'n cap]Poiana Florilor, Pietrele Galbenei, Cheile Galbenei

Azi va arat o alta parte superba din muntii Apuseni, suntem tot in Bihor-Vladeasa si inca mai sunt destule de vizitat doar in aceasta grupa, nu mai spunem de celelalte grupe care au suficiente atractii pentru a te face sa vii an de an, asadar: Poiana Florilor, Piatra Galbenei, Ghetarul Focul Viu pe care deja vi l-am aratat, avenul Bortig, Izbucul Galbenei si nu in cele din urma Cheile Galbenei.



Locul de pornire.



Raul Galbena

- Poiana Florilor -

 A fost o portiune buna de mers in panta, cand pe la umbra, cand in soare. Soarele prajea bine, gandul la aerul racoros din padure ne mai impulsiona pasii obositi.

Ca obiectiv, a urmat ghetarul.

- Pietrele Galbenei -

- Avenul Bortig -

- Izbucul Galbenei -

Pe deasupra stancii se urca cu ajutorul lanturilor, pana la cascada Evantai avem atat portiuni inguste pe zone inalte care mi-au dat palpitatii cu sau fara lanturi, dar si zone late care iti permit sa poposesti, sa pozezi praguri si caderi mici de apa.

- Cheile Galbenei -

Indicat ar fi sa coborati in aceasta zona cu spatele:

Cascada Evantai:

In unele perioade cand raul Galbena nu are debit mare se poate parcurge si pe jos, grija mare la pietrele alunecoase. Mie imi place sa ma catar si chiar de ar fi uscat. :P

In aceasta zona persoanele mici de statura trebuie ajutate de altele mai inalte prin intinderea lantului pentru a putea ajunge cu picioarele la partea de jos. Eu m-am facut ghem catarandu-ma cu picioarele pe pereti. M-am simtit ca in copilarie!

Inca de la inceputul vacantei s-a discutat despre eventualele probleme, nu ne-am crezut apti si totusi eu am fost increzatoare in propriile forte. Tot ce mi-am dorit e sa nu ma doara spatele si sa nu ma apuce panica de inaltime. Eram extaziata si as mai fi facut cateva ture! Bine... manusile sunt foarte bune in aceasta situatie si oricat ne-ar placea mainile vor fi primele care se vor resimti. 

A urmat trecerea printr-un tunel pe verticala, l-as numi eu, lung de 100 de metri, palmele imi transpirau abundent,  habar nu aveam ce e dincolo de el si mi-am tras o vanataie la genunchi, asa de final.

Good team! Cativa pasi au mai urmat si am iesit la masina, din punctul de unde am plecat. Am mai fi zabovit noi dar drumul pana acolo s-a facut cel mai incet cu putinta datorita starii deplorabile a drumului si nu doream sa ne prinda noaptea pe munte. Am avut cateva peripetii ce ma face sa va spun sa nu va aventurati pe acolo cu masina cu garda joasa, sa veniti devreme si sa fiti foarte atenti. Traseul nu mi s-a parut imposibil, am intalnit si copii. Asadar vi-l recomand!

  

Padis, cea mai cunoscuta zona turistica din Muntii Apuseni, celebra prin relieful carstic, remarcabil aici prin suprafata, grandoare si varietatea de forme. Un imens complex carstic, nenumarate doline, pesteri, avene, ghetari, canioane salbatice, rauri care dispar in pamant si reapar la distanta de kilometri in surprinzatoare izbucuri, chei de-o indescriptibila frumusete. Eu sper ca pozele v-au convins cat de cat. ->Alte obiective <-.

Craciun fericit! ♥

xoxo 

* postare programata