Manastirea Namaiesti, o noapte in Sat Pestera si intoarcerea acasa

Zece zile, o lista cu obiective, patru prieteni, un singur portbagaj, alegerea tinutelor, in afara de ce e nevoie pentru traseele montane, a fost o adevarata provocare, dar ne-am descurcat. Nerabdarea si bucuria dadeau pe dinafara, concediuuu!

Cetate, cascade, curbe, city tour, istorie. Arome, fete dragi, emotii, tunelul dragostei, romantism, rugaciune. Povesti, pace, munti, Dunare, sfinx, sequoia. Dezamagire, speranta, arta, cultura, manastire, caprioare, relaxare, sunt doar cateva cuvinte reprezentative periplului nostru.

"Nemo est"

Manastirea Namaiesti, despre ea era vorba mai sus, a fost o alegere de moment, cladirea aparte a manastirii Carta din zona Fagarasului pe care am ratat-o ramane pe alta data.

Pe la ora 12 fara lasasem in urma orasul Targu Jiu. Pe ruta Horezu, Curtea de Arges, am urcat spre Bran. Nu mai stiu pe unde ne-am oprit pentru pranz, nici zona, nici numele pensiunii*. Dupa ce mi-a spus sotul despre cainele imens al pensiunii care ne-a condus la plecare, mi-am adus aminte cum am "aterizat" dupa o nunta. Nu aveau un meniu la propriu, parerile au fost impartite asupra prospetimii felurilor de mancare: ciorba, sarmale, friptura, dar la desert checul a fost delicios si pufos, la unison.
Update, multumita Andreei: Pensiunea Andreea, Baia de Fier.

Uite asa au trecut 6 ore pana am ajuns la acest lacas de cult rupestru care se gaseste intr-o zona pitoreasca cu stravechi urme istorice, la altitudinea de 765 m. Intrarea in manastire este peste drum de casa memoriala „George Toparceanu”. De cum lasi masina in parcare esti intampinat de fuste lungi, mame, copii la cersit. Nu ne-au urmat asa ca am putut reveni la sentimentul de pace. Suntem la sapte km de Campulung Muscel, in satul Namaiesti. Intrarea e gratuita.

Scarile cele multe ne-au dus pana sus, cladirea alba a staretiei pe doua etaje, langa se afla un muzeu etnografic la care inca se mai lucreaza si apoi manastirea de maici, dar ochii mi-au fugit spre panorama: paduri intinse, varfuri de munte rotunjite, pasuni si la baza, acoperisuri de case. 

Aici se afla icoana Maicii Domnului, atribuita de traditie Evanghelistului Luca (a fost adusa de Sf. Apostol Andrei, care a propovaduit in Dobrogea si a plecat apoi spre Dacia Superioara), inramata in argint la 1798, litografiata in 1871 de Maior Papa Zogeu, o cruce veche din 1601, ridicata langa turla de Radu Postelnicu, hrisoave din anii 1542 si 1572, carti vechi si ateliere de covoare si macrameuri.

Biserica manastirii este in intregime sapata in stanca, pe dreapta sunt cateva morminte iar in capatul aleii trecand pe sub clopotnita, banuiesc, se afla un izvor de unde se poate alimenta.

***

Fotografiata cu zoom, din balconul pensiunii, biserica din Sat Pestera.

Seara de acum se lasa asa ca trebuia sa ne cazam pentru o noapte pe undeva. In Moeciul de Jos am intalnit un indicator care ne indruma la dreapta spre Pestera – 7 km, un sat cu adevarat deosebit, aflat in Rezervatia Piatra Craiului. Mircea si Andreea au mai fost aici, asa ca afland ca avem camere libere la Garofita Pietrei Craiului am ajuns sa cunoastem si noi satul Pestera mai indeaproape. 

Drumul urca pe versanti, trecem pe langa numeroase cabane si pensiuni, locul e de o frumusete rara intr-o continua dezvoltare, o ultima portiune spre destinatie fiind neasfaltata. Pana acolo, serpentinele, drumul ingust, anumite portiuni foarte abrupte, mi-au dat palpitatii. Seara am pastrat-o doar pentru noi, am uitat complet de existenta aparatelor de fotografiat. In plus ne era foame. Am vazut si noi Cheile Gradistei, un complex aratos, ospitalier, si acum imi aduc aminte de delicioasa placinta cu mere si inghetata cu vanilie.

Intorsi la cazare, am stat la vorbe in salon pana au inceput sa ni se inchida ochii. Camera 6 unde am stat noi este cea mai calduroasa. E 100 lei camera. A doua zi de dimineata cautam cu privirea printre norii si ceata joasa crestele muntilor ce inconjoara satul: Bucegi si Piatra Craiului. Suntem la o altitudine in jur de 1000m.

Cu forte proaspete, au curs noi si noi wow-uri, poze de la balcon, din fata, din spate:

Trebuie sa revenim, ne-am spus, aici sa ne odihnim dar sa ne si perindam pe dealurile acestui frumos loc, agale, cu patura la indemana, cosul cu merinde. De poveste!

Imaginatia starneste foamea, mai facem cateva opriri furati de peisaj, ultimul loc e inainte de serpentine. Pornim spre locul unde am luat micul dejun.

***

Omleta taraneasca sau simpla, ceai, unt cu dulceata, dar ciorba de fasole inainte de pranz nu e o idee buna, nu are cum sa fie proaspata, asa ca daca vei avea astfel de porniri, mai gandeste-te o data. Mancarea e gustoasa, indestulatoare, piperata la pret insa. In Pestera poti vorbi din timp la cazare sa ti se pregatesca masa, dar sunt si alte locuri mai moderate.

Daca vii la Cheile Gradistei, inainte sau dupa masa, mergi inainte pana ajungi sus de tot pe un platou din zona Fundata. Accesul se face doar prin complexul Resort Moeciu, pe un drum privat, proaspat asfaltat. Locul ofera panorame deosebite a muntilor Piatra Craiului si Bucegi, cu zone, jos si sus, intinse de agrement, de la terenuri de tot felul, piste pentru bicilete, spatiu pentru tiroliana si catarat prin copaci. Lacul cu lebada, de mai sus, e jos, se poate vedea cand intri sau iesi din complex.

***

Drumul spre casa l-am continuat prin Bran, salutam inca o data castelul, intr-o zi vom fi pregatiti sa-l vizitam si ne oprim la Club Vila Bran. Un complex foarte fain pe care prietenii nostri au tinut ca sa-l cunoastem. Intrarea e libera.

Ei au luat-o inainte, noi ne-am oprit pentru un colac secuiesc si am hotarat sa mergem pe jos pana acolo. Cum am facut dreapta, venind dinspre castel, deoparte si de alta a drumului sunt livezi/pasuni intinse, atunci erau pline de papadie. Un motan surprins la vanatoare s-a cam simtit vinovat, el parea aristocrat, ce fatuca facu, multe ne spunea din priviri.

Sus, in parcare dupa o/in panta abrupta, eram asteptati, ne-au prezentat mini gradina zoo, casutele cu povesti, pista suspendata pentru alergare, tunele de vegetatie, plansa de sah, parcul istoric cu un numar impresionant de statui reprezentand regi si domnitori din istoria noastra.

***

De acum ne apropiem spre casa, norii se aratau impunatori, surprindem cativa care nu s-au lasat impresionati. La o trecere de pietoni mi se arata de dupa case Cetatea Rasnov - sta pe lista obiectivelor in asteptare - si trag din mers cadre dupa cadre poate nimeresc unul bun. Obositi, terminati, inapoi in orasul teilor, ne cufundam in pat dar cu gandul spre o noua calatorie.

xoxo