About women and not only

Bine v-am regasit! Cel mai usor comunicam, ne apropiem, mai ales de copii, prin joc. Gustul pentru joc de mic se formeaza, si pentru citit, si pentru cultura, agricultura. [hihi] Eh, s-ar fi putut citi mai mult daca parintii ne deschideau pofta, cine stie. Cartile din biblioteca noastra stateau dincolo de geamuri, in sufrageria-sanctuar, iar mamei nu-i placea sa lasam urme, isi imagina ca doar rasfoim in cautare de imagini colorate. Pe deoparte asa si era, pe de alta imi pastram o carte sub perna si o citeam cand prindeam un moment de liniste. Nu pot citi cand e galagie, cu muzica, nici macar una pe care sa o aud eu, in casti. Trebuie sa aud vocea povestitorului, uneori ma trezeam ca obosesc, dar nu-mi erau ochii, ci pentru ca nu mai eram curiosul ci domnita care alerga prin padure. Ma amuza copios transformarea asta, iar cartile care imi dadeau acea stare le mai citeam inca o data. Unele carti imi place sa le citesc cu voce tare, imi place si sa-i citesc cuiva... Ei, dar pana sa

     Sarbatorile le-am asteptat cu sufletul la gura, ne pregatim zile intregi asiduu cu bunatati, tinute, aranjate si dichisite pentru ziua cea mare de Craciun si totusi se merita sa-ti dai osteneala. Unii ca mine s-au bucurat si de a doua si a treia zi. Daca in prima zi a fost la fel ca in ceilalti ani: pranzul in familie si statul impreuna pana seara tarziu, a doua zi au fost ceva modificari: nu am mai colindat bunicii din Galati si am plecat subit la tara fara nici o pregatire. Am vizitat cateva rude, am petrecut putin timp cu bunica din partea mamei. A doua zi, am avut ragaz de cateva fotografii inainte de a merge la nasi. Am savurat un vin spumant, am jucat scrabble, joc pe care l-am cumparat anul trecut fetelor si am stat de vorba pana s-a inserat. Seara ne-am si intors acasa.     Turta dulce, nu am mai reusit sa fac, in schimb mi-au iesit cele mai bune turte, imi era teama sa nu iasa prea aromate de la coaja de portocala si cu prea putina nuca. Dar nu, au fost foart