Am deschis astazi cutia cu amintiri si printre suveniruri am dat si peste colile ce odata penita a insiruit cuvinte de dragoste si mult dor. Primele desene, cateva poze, bucati dintr-o floare uscata. O mai tii minte? Era un trandafir de un rubiniu intens pe care mi l-ai daruit intr-o seara de vara, la putin timp de cand ne-am cunoscut fata in fata. Eram la tei, locul pe care eu l-am ales, simt si acum prima imbratisare si intensitatea clipei in care m-ai sarutat pe frunte si am crezut ca ma topesc de fericire si m-ai imbatat cu mirosul pielii tale cand te-ai apropiat si m-ai strans la piept. In fundal se auzeau trenurile, iar ziua se ingana cu noaptea. Au trecut aproape noua ani de atunci, noua ani de la ultima scrisoare. Pun din nou mana pe penita si-mi dau seama ca lucrurile nu s-au schimbat intre noi prea mult, esti la fel de sensibil si dragastos, mai grizonat dar cu aceleasi purtari copilaresti. Ne lipseste doar timpul. Cum stateai tu cu capul pe
Reviews, opinions & thoughts
