Treceți la conținutul principal

Traseu montan pornind de pe Partia de schi Nemira


temperaturile mari din februarie au inchis partia
Zapada topita

fara bocanci nu li se permite turistilor urcarea pe traseu

Urcarea in pasi marunti

s-a deschis de curand

partia Nemira

Inainte de a intra in padure

Copaci marcati

padure magica

urme de animale salbatice

ciripitul pasarilor ne insoteste

traseu de 30 minute din Parcul Slanic Moldova

Mese si banci in sanul naturii

Stanca Cerbului traseu marcat cu bulina rosie

Rubrica Miercurea fara cuvinte!
xoxo 

Comentarii

  1. This location is wonderful. Such a beautiful place! magical forest! lovely shots! Maybe some day I'll get the chance to visit too:).

    you look great. I see that you and your husband enjoy hiking. I love being in the nature too, it makes me feel relaxed.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Romania, your country, the nature is beautiful everywhere!
      Thank you for passing by. xo

      Ștergere
  2. Ce evadare frumoasa in natura <3!!!
    Superb! Mi s-a facut un dor de munt :D
    Happy WW!

    RăspundețiȘtergere
  3. Doamne ce locuri frumoase..parca te incarca cu energie :)

    http://butterfly9999.blogspot.ro/

    RăspundețiȘtergere
  4. Frumoase fotografii. Cred ca a fost o excursie de care te-ai bucurat.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, inceputul a fost palpitant, cei de la paza, de la partia nu au vrut sa ne lase, au fost multi care au intrat si din diverse motive s-au accidentat iar echipajele nu puteau interveni cata vreme partia era inchisa si multi nu anuntau intrarea pe traseu. Am incercat noi sa gasim o poteca pe langa partie, pe partea drepata pana cand a venit un echipaj de la Salvamont care dupa o scurta conversatie ne-a deschis calea. Am intrat pe la scari, pe partea stanga ca sa ne vina mai usor. Asta pentru ca eram echipati corespunzator.
      Traseul pe alocuri nu pare bine marcat, posibil sa nu fi vazut noi bine cand trebuia sa facem dreapta. Am mers si pe bajbaite, cu succes. :)

      Ștergere
  5. Nu cunosc zona, dar pare ca a fost o excursie minunata!
    Plasa rosie delimita partia?
    Happy WW si numai ganduri bune!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, plasa delimita partia, trebuie discutat cu cei de la partie pentru a intra pe traseu.
      Happy WW!

      Ștergere
  6. Te invidiez. Asa vreau si eu la munte... :-S

    RăspundețiȘtergere
  7. Demult nu am mai vazut un cer atât de frumos!

    Seară plăcută, Mihaela! ☺

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mai am cateva poze frumoase cu un cer surprins chiar in oras, trebuie doar sa privim mai des cerul. :) Le voi publica sper cat de curand.
      Seara frumoasa, Zina!

      Ștergere
  8. Minunat!
    Am simtit pana aici racoarea si prospetimea aerului de munte! :)
    Pupici

    RăspundețiȘtergere
  9. Am respirat o gura de aer proaspat! Ce mi dor de munti!!!

    RăspundețiȘtergere
  10. Minunate locuri,te invidiez puțin(glumesc)!
    O zi frumoasă și însorită să ai,Mihaela!
    Îmbrățișez cu drag!

    RăspundețiȘtergere
  11. Mihaela, voi gasiti cele mai frumoase locuri! Imi plac mult drumetiile voastre si toate fotografiile. Sunteti foarte bravoooo! Liuba x

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumim Liuba, avem cine sa ne indrume si ma bucur ca pot promova prin intermediul blogului.
      multi pupici

      Ștergere
  12. Foarte frumos! Chiar ieri vorbeam cu sotul meu si ii spuneam ca ador natura, muntele si verdele.. imi dau multa multa energie, stare pozitiva si bucurie. Si simt, efectiv, toate astea pe pielea mea, simt cat de mare e diferenta pentru mine sa stau aici si nu unde locuiam inainte in Spania. Aveam nevoie de munte :) Te pup!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ma bucur cand se poate sa ai aproape cadrul natural care iti place, asa imi aduc si eu aminte cu placere de anii de la mare. La iesiri cat mai multe. :)
      xo

      Ștergere
  13. Oh my god, this is such a beautiful field trip :)
    http://senseiteve.com
    http://twosomelife.com

    RăspundețiȘtergere
  14. Ce fotografii frumoase!
    Imi place felul in care pretuiti viata, felul in care stiti sa va bucurati de ea!
    Pup, fata frumoasa!

    RăspundețiȘtergere
  15. Oh ce faine sunt pozele. :)
    Sa ai in weekend frumos draga Mihaela!
    Xoxo,

    RăspundețiȘtergere
  16. Orice ieșire în mijlocul naturii este o binecuvântare și o bucurie. Ferice de voi că reușiți asemenea „evadări”!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumim, reusita tuturor celor ce isi doresc astfel de escapade!

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Thank you for your visit and sharing your thoughts. xoxo

Orice parere cu bun simt este binevenita!

1001cosmetice

1001cosmetice.ro%20

Postări populare de pe acest blog

Din lumea necuvantatoarelor

     De-a lungul timpului am avut in grija doar pisici si pesti. Pestii mi s-au parut cei mai sensibili, daca mediul in care traiesc nu este unul echilibrat apar boli, devin apatici. Alimentatia este foarte importanta si am mai scris despre asta , este importanta indiferent ca vorbim de oameni sau de animale, iar astazi va invit sa cititi povestea Oanei si animalutelor ei pe care am rugat-o sa ne impartaseasca din experienta sa cu cititorii blogului.  Toto, Oachi Mara si Porto        Ei bine, am animăluțe de când mă știu, mai exact de pe la 4 ani și îmi petreceam timpul î n casa cu curte a bunicilor mei din Galați. Încă de pe atunci (când nu exista mâncarea granule sau umedă specială pentru animale) existau formule sănătoase de hrană gătită pentru câini și pisici, care culmea trăiau sănătoși ani mulți, cățeii chiar până la 20-21 de ani. Un singur lucru mi-a spus atunci bunicul, v ă z â ndu-m ă că dau bomboane cățeilor din curte: Nu dulciuri! Niciodată! Sunt otravă

Jocuri pentru copiii din noi

Bine v-am regasit! Cel mai usor comunicam, ne apropiem, mai ales de copii, prin joc. Gustul pentru joc de mic se formeaza, si pentru citit, si pentru cultura, agricultura. [hihi] Eh, s-ar fi putut citi mai mult daca parintii ne deschideau pofta, cine stie. Cartile din biblioteca noastra stateau dincolo de geamuri, in sufrageria-sanctuar, iar mamei nu-i placea sa lasam urme, isi imagina ca doar rasfoim in cautare de imagini colorate. Pe deoparte asa si era, pe de alta imi pastram o carte sub perna si o citeam cand prindeam un moment de liniste. Nu pot citi cand e galagie, cu muzica, nici macar una pe care sa o aud eu, in casti. Trebuie sa aud vocea povestitorului, uneori ma trezeam ca obosesc, dar nu-mi erau ochii, ci pentru ca nu mai eram curiosul ci domnita care alerga prin padure. Ma amuza copios transformarea asta, iar cartile care imi dadeau acea stare le mai citeam inca o data. Unele carti imi place sa le citesc cu voce tare, imi place si sa-i citesc cuiva... Ei, dar pana sa

Pestera si manastirea Polovragi