Bine v-am regasit! Cel mai usor comunicam, ne apropiem, mai ales de copii, prin joc. Gustul pentru joc de mic se formeaza, si pentru citit, si pentru cultura, agricultura. [hihi] Eh, s-ar fi putut citi mai mult daca parintii ne deschideau pofta, cine stie. Cartile din biblioteca noastra stateau dincolo de geamuri, in sufrageria-sanctuar, iar mamei nu-i placea sa lasam urme, isi imagina ca doar rasfoim in cautare de imagini colorate. Pe deoparte asa si era, pe de alta imi pastram o carte sub perna si o citeam cand prindeam un moment de liniste. Nu pot citi cand e galagie, cu muzica, nici macar una pe care sa o aud eu, in casti. Trebuie sa aud vocea povestitorului, uneori ma trezeam ca obosesc, dar nu-mi erau ochii, ci pentru ca nu mai eram curiosul ci domnita care alerga prin padure. Ma amuza copios transformarea asta, iar cartile care imi dadeau acea stare le mai citeam inca o data. Unele carti imi place sa le citesc cu voce tare, imi place si sa-i citesc cuiva... Ei, dar pana sa
nu pot sa cred cat de bine arata! dar cata rabdare! envy! :))
RăspundețiȘtergeremultumesc, eram zen ! :))
RăspundețiȘtergere:)) Chiar ca!Si eu m-am jucat ieri si am facut ceva asemanator.La mana stanga m-am chinuit dar tot imi place si m-am distrat.
Ștergerewelcome to the club hun ! :)) :*
ȘtergereImi place si aceasta combinatie mult, cred ca nu se va primi la mine. Pupici!
RăspundețiȘtergere