Desertul de weekend: Mini amandine

Acum ceva timp in urma imi faceam cunoscuta dorinta pe Facebook de a incerca o reteta de amandine inainte sa fac tortul de amandine pentru ziua mea. Sunt bune rau, dar e migaloasa treaba si desigur mai costisitoare decat o savarina (doar ca fapt divers), mai ales ca m-am jucat cu fondantul si am creat tot felul de forme: mana, papion, inimi de mai multe feluri, flori, nasturi etc. Intre timp mi s-a terminat bateria asa ca le voi fotografia mai tarziu, cate mai apuc. :)) Deci o sa va mai terorizez, puuutin!

postare lunga, dar cu multe sfaturi

Reteta? Iata ingredientele:

Blat

6 oua, 6 linguri zahar +2 linguri pentru ars

3 linguri ulei, 6 linguri faina, 1 lingurita praf de copt

3 linguri cacao, 1 fiola esenta rom

Crema

200 grame ciocolata (85%cacao-Heidi, 2 tablete si jumate), 200 ml smantana pentru frisca(kaufland)

50 grame de unt(65% grasime), 1 lingura cacao, 1 esenta rom

Sirop*

100 grame zahar, 100 ml apa

Fondant

250 grame zahar, 75 ml apa, 50 grame miere, 150 grame ciocolata rasa(aproape 2 tablete)

Caramelizam pentru inceput cele doua linguri de zahar si inainte sa luam de pe foc stingem cu putina apa. Cantitatea de apa nu se precizeaza, asa ca am pus din ochi cam doua lingurite de apa, treptat, am amestecat si am lasat la racit siropul. Aprindem cuptorul.

Albusurile batute cu un praf de sare la inceput si apoi adaugate 6 linguri de zahar treptat pentru o spuma tare. Galbenusurile frecate cu ulei, rom si siropul de mai sus. Aceasta compozitie se toarna peste albusuri si omogenizam cu o spatula de jos in sus. Adaugam faina cernuta si amestecata cu praful de copt si cacaoa. Compozitia se toarna in tava de 25/35 cm si se da la cuptor pentru 25-30 minute. Observatie: am folosit o tava mai mare in care am pus una de cozonac si am acoperit cu foaie de copt pentru ai reduce din dimensiuni. Un truc, zic eu bun.

Pregatim crema: ciocolata in bucati la topit cu unt si smantana pe baie de aburi, la foc mic, pana ajunge in punctual de fierbere. Se lasa la racit pentru mai apoi sa se puna romul si se da la congelator pentru 30 de minute.

primul punct critic - eu am uitat-o o ora si m-am chinuit cu mixerul sa aerez crema de eram pe punctul de a-l arde, deci nu uitati ca mine, tare greu s-a mai intins. La gust e yummy!  -

Cand blatul e gata, se raceste complet.. eu l-am facut mai inainte (in alta zi) si taiat in doua se insiropeaza cu siropul* racit: zaharul cu apa fiert pana devine sirop.

al doilea punct critic - masurarea zaharului (conform notitelor mele mai vechi o lingura rasa are 25g, cu varf 30g, iar o lingurita rasa 6g... iar intr-o lingura mie imi incapea doar 2 lingurite si un praf si numai rasa nu era..) am pus 4 linguri de zahar si apa cam din ochi :)) A mai trebuit sirop si am facut din miere si apa, fara fierbere. Observatie: pentru un gust mai intens de rom voi pune data viitoare o fiola.

Scoatem crema din congelator, mixam pana isi mareste volumul. Umplem blaturile cu crema si dam la frigider pana se pregateste fondantul.

Punem apa cu zaharul la foc si adaugam mierea cand siropul e gata: intr-o ceasca cu apa rece picuram sirop si daca se face perluta e semn ca-i gata. Transferam vasul cu totul in altul cu apa rece, amestecand cu o lingura de lemn (eu m-am trezit cu una de inox :D) pana se albeste, moment cand adaugam ciocolata rasa si omogenizam sa devina moale.

al treilea moment critic - ciocolata nu era rasa si cat m-am invartit fondantul s-a intarit. Am zis pas la bocit, l-am certat pe al meu ca se uita la unguri in loc sa fi ras ciocolata si da-i Mihaelo si freaca si imblanzeste bestia. Oala inca era calduta, cateva patratele rase de ciocolata se topea si am reusit intr-un fel sa invart toata compozitia. Stop!

Idee: iei restul de ciocolata si topesti pe baie de aburi, vei vedea cate putin turnat peste fondant devine mai usor. Am lasat putina ciocolata topita pentru decor. Deci ori o topiti, ori sa o aveti rasa inainte de toate. Dar va manjiti si o sa va saturati de amandine inainte sa fie gata, zic. :)

Acum e momentul cand scoateti prajitura din frigider pentru a o portiona. Am taiat majoritatea cuburilor cu o latime de trei degete.  Frecand in palme fondantul devenea mai maleabil, daca la inceput am facut foite, presand pe un fund de lemn cu podul palmei si modeland cu degetele (daca aveam diverse gadgeturi ieseau si mai dragute decorurile), apoi am inceput sa fac si alte forme precizate la inceputul postarii.

Reteta a fost preluata de pe bucatar maniac, dar o gasiti si pe alte bloguri culinare. Sper ca nu v-am speriat ori descurajat cu prima mea experienta cu amandinele. Ca o femeie imediat dupa nastere mi-a dat senzatia aceea de a repeta cat mai tarziu experienta. Tarziu-tarziu dar tot am mancat doua bucatele. E un desert decadent!

Incercati-l!

xoxo