Treceți la conținutul principal

[Cu lumea'n cap] Transfagarasan si Transalpina, drumuri la inaltime


 Transfagarasan - in mai multe ipostaze

 O colectie de fotografii, Transfagarasan surprins in mai multe ipostaze: in lumina diminetii, cu ceata, acoperit de nori, cu soare si spre sfarsitul zilei. Pentru traseul spre varful Negoiu, intoarcerea, apoi pentru traseul de a doua zi ne-am plimbat de cateva ori in sus si-n jos.
Transfagarasanul (DN7C) incepe in comuna Bascov in directia orasului Curtea de Arges si se termina la intersectia cu drumul DN1 intre Sibiu si Brasov, in zona Cartisoarei, cu o lungime de 151 km. Portiunea de la barajul Vidraru pana la Cartisoara traverseaza un teren montan la altitudini mari. Pana la construirea barajului si lacului de acumulare Vidraru a existat un drum de pamant si o linie de mocanita ce lega comuna Capataneni de vechiul sat Cumpana.


Zona este libera circulatiei in fiecare an de la 30 iunie pana in 1 noiembrie cu o limita de viteza recomandata de 40 km/h, iar ca timp, vara, restrictiile cuprind orele 22:00-6:00. In timpul iernii la Lacul Balea se poate ajunge cu telecabina de la cabana „Balea Cascada”.







Transfagarasanul trece peste 830 de podete si 27 de viaducte, a fost construit intre anii 1970 – 1974, la initiativa lui Nicolae Ceausescu. Inaugurarea oficiala a avut loc in 20 septembrie, iar lucrarile finalizate in 1980, in forma actuala.


S-au ridicat si inaugurat doua monumente inchinate militarilor care au contribuit inclusiv cu viata lor: "Poarta Genistilor", un colt de stanca strapuns de drum, iar la cota 1600 se gaseste "Poarta Intalnirii", un monument pe care scrie despre doua subunitati de geniu care lucrau din sensuri opuse.



Cartisoara
Leaga regiunea istorica a Munteniei cu Transilvania, strabatand Muntii Fagaras, cea mai înalta grupa montana din Romania, parte din Carpatii Meridionali.




Transfagarasanul se situeaza pe locul al doilea ca altitudine in clasamentul soselelor alpine din Romania, dupa Transalpina.


***




Transalpina

Fiind presati de timp opririle au fost scurte si rare. Cu toate ca privelistea si zona este diferita, ne-a placut foarte mult aici, o senzatie pe care nici eu si nici L. nu o putem descrie in cuvinte.
Transalpina strabate patru judete: Gorj, Valcea, Sibiu, Alba, trecand la mica departare de varfurile Dengheru (2.084 m), Papusa (2.136 m), Urdele (2.228 m), Iezer (2.157 m) si Muntinu (2.062 m). 
Transalpina (DN 67C) este o sosea din Muntii Parang, cea mai inalta sosea din Romania, care urca pana la 2145 m. Drumul face legatura intre orasele Novaci din judetul Gorj si Sebes din judetul Alba, inchis pe perioada iernii, 148 km.
In prezent accesul este permis doar intre orele 7-20, iar viteza maxima permisa este de doar 30 km/ora. In fiecare an in luna septembrie pe o portiune de serpentine intre Novaci si Ranca se desfasoara Campionatul National de Viteza in Coasta, etapa Ranca.



Inceputurile acestui drum sunt neclare. Unele surse sustin ca a fost construit prima data de legiunile romane in timpul razboaielor cu dacii, potrivit altor surse, soseaua a fost refacuta si pietruita de germani in timpul Primului Razboi Mondial. "Poteca Dracului", a fost initial o poteca de munte, folosita de catre pastorii din Marginimea Sibiului ca drum de transhumanta ce lega Transilvania de Oltenia.
Dupa lucrarile de refacere in perioada 1934-1939, la inaugurarea drumului, s-a parcurs intreg traseul la volan aflandu-se chiar regele Carol al II-lea. Dupa inaugurare, denumirea drumului s-a schimbat in Drumul Regal sau Drumul Regelui. sursa










 xoxo

Comentarii

  1. Ce poze frumoase - de ce nu le setezi mari pentru postare pe toate, cum e prima? S-ar vedea mult mai bine peisajele, fără a fi nevoie să dăm click pe ele.
    Am avut un mic regret că nu am mers cu ai mei pe Transalpina, au fost luna trecută, dar planul lor se suprapunea cu alte călătorii pe care le aveam planificate. Poate anul viitor o să ajung și eu - și pe Transfărășan vreau să merg pentru a lua la rând toate trasele din zonă.
    Pupici!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. De obicei asa le pun pe toate cand nu sunt multe, de teama sa nu se incarce greu blogul, iti multumesc pentru sugestie. Noi am facut un mic tur, am inceput de la Cartisoara, pentru a face doua trasee in Fagaras, apoi au urmat doar orase, manastiri si pesteri ce ne-au iesit in cale si pentru care am avut timp. Sunt foarte multe. Le voi prezenta pe rand.
      Sper ca anul viitor planurile sa-ti mearga asa cum doresti!
      pupici

      Ștergere
  2. Ce faina esti asa deasupra norilor! :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Ce fumos! Sunt minunate soselele la intaltime, parca conduci printre nori. Iar panoramele ce se deschid iti taie rasuflarea.
    Am fost o singura data pe Transfagarasan, cu multi ani in urma. Pe Transalpina n-am ajuns inca.

    RăspundețiȘtergere
  4. Sau cu lumea la picioare! :)
    Pe Transalpina nu am ajuns... inca. :)
    Usor traseu, cand doar citesc si privesc fotografii frumoase. :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, din masina e usor si placut, aglomeratie sa nu fie. Cu noi a fost moderat pe Transfagarasan si foarte lejer pe Transalpina.

      Ștergere
  5. Fiind foarte ocupat vara asta, având şi-un început de toamnă fierbinte ce va culmina cu ziua de 16 octombrie, n-am prea mai avut timp de blogosferă, chiar dacă am scris pe fugă un blog de zâmbet amar în urma celor 6 zile de concediu împărţite între mare şi munte.
    În fine, alţii nici măcar atât n-au avut. Vream să spun însă că pozele tale mi-ai trezit amintiri plăcute. Transfăgărăşanul l-am vizitat prima oară la 8 ani. Mai apoi, acum vreo 23-24 de ani l-am făcut ca şofer începător. Evident, altfel se circula atunci, nu era aglomeraţia de azi. Anul trecut erau sute şi sute de biciclişti plus o mulţime mare de maşini, toţi pe fugă, rareori câţiva opriţi pentru a admira frumuseţea unui traseu pentru care au trudit atâţia oameni (există filmări cu construcţia Transfăcărăşanului pe youtube).
    Transalpina e un traseu pe care l-am făcut doar o singură dată, cu frumuseţe aparte, cum bine spuneai, deşi, sincer, parcă mai frumos mi se pare traseul Transbucegi-ului, cu oprire la Peştera.
    Una peste alta, văzând pozele, pot spune că mă bucur pentru voi, pentru drumurile şi clipele bătute şi trăite în vara ce taman s-a scurs.
    Zi faină să aveţi, Mihaela!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Acum un an si sotul meu avea emotii cu gandul la un Transfagarasan, chiar planuisem si din alte motive am amanat, acum a fost sa fie. Transbucegi inca nu l-am strabatut, insa voi reveni cu feedback in curand. :)
      Poate pana la sfarsitul anului mai prindeti prilej de escapada, sunteti muncitori si aveti nevoie si de odihna.
      Spor in toate, cu bine!

      Ștergere
  6. Locatii de vis. In fiecare an ne propunem sa vizitam Transfagaraseanul, dar ne intervine alt ceva. Abia astept sa ajung si eu acolo!

    RăspundețiȘtergere
  7. Superbe locuri,se vede că ești un fotograf excelent,mulțumesc pentru plimbarea oferită!
    O zi minunată îți doresc și o toamnă fericită,Mihaela!
    Pup și îmbrățișez cu drag!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Impreuna cu sotul meu, sunt bucuroasa sa va impartasesc. Si sper la un progres continuu. Multumim frumos.
      O toamna frumoasa, Elena, pupicei!

      Ștergere
  8. Am fost si eu, acum o saptamana, si pe Transfagarasan si pe Transalpina. Foarte frumos, recomand oricui drumurile acestea, pacat ca s-a cam stricat un pic drumul pe Transfagarasan. In rest peisaje frumoase, oriunde te-ai uita, iar pe mine una ma face mandra ca avem o tara atat de frumoasa <3

    http://mandmakeup.blogspot.ro/

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Drumurile de la intemperii se strica important e sa se repare si sa consolideze in timp util. Am vazut si eu cum a spalat apa si a stricat pe ici colo.
      La noi si noi locuri frumoase de descoperit iti doresc!
      Multumesc frumos de vizita!
      xo

      Ștergere
  9. Imi doresc de foarte multi ani sa ajung pe acolo..
    Nu pot sa imi imaginez cand voi avea timp pentru tot ce as vizita in Romania, as avea nevoie de un an intreg de vacanta :))
    Mihaela, tu cunosti toate (sau cel putin foarte multe) locurile de vizitat din tara? Sau cum dati de ele? Adica le cautati inainte sa porniti la drum? Vorbeai ca ati trecut prin cateva orase, ati oprit pe la pesteri, si alte locuri faine.. pentru ca stiati de ele, v-ati informat sau pur si simplu le-ati ivit pe drum?
    Pupici!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Petrec mult timp documentandu-ma, plec cu o lista de acasa si daca mai e timp vedem si din locurile ce ne ies in cale. Vedem si cum e starea drumului la fata locului, avand masina cu garda joasa nu putem sa intram oriunde. Obiectivele, traseele le grupam in functie de distanta dintre ele, pe care dorim sa vizitam primele, timpii de parcurgere. In multe locuri vrem sa mai mergem doar pntru ca nu am reusit sa vizitam intreaga zona.
      Ieri ne-am intors de pe Transbucegi si azi am facut un traseu nou prin muntii Dobrogei, aproape de Galati.
      xoxo

      Ștergere
  10. Minunate locuri și frumoase fotografii. Sper să ajung prin aceste locuri faine, pe care nu le-am mai văzut de foarte mulți ani!
    Numai bine, dragă Mihaela!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Inca o data realizez ca te-ai plimbat si tu, ma bucur ca de copil, oricum esti aproape de multe zone, fiind in inima tarii. Aveti multe povesti si peripetii de spus Sarei si mai ales sa o indrumati catre aceleasi faine ocupatii in timpul liber.
      Bine sa fie Alex!

      Ștergere
  11. am avut ocazia sa vad cu ochii mei transfagarasanul, sa mananc o ciorba fiebinte la cabana Balea Lac, sa vad cum norii inghit zona...

    Sper ca anul viitor sa am ocazia sa ajung si pe Transalpina am inteles ca este de o frumusete nemaivazuta si ca oferta privelisti mirifice. Am in gand sa calatoresc mai mult in viitorul apropiat fiindca consider ca noul meu stil de viata imi va permite.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dupa facultate, masterat, acum ar fi mai mult timp de calatorii. Transalpina e altfel dupa cum se vede si din fotografii, dupa perceptia fiecaruia poate fi pe locul doi, trei sau intai in top. Cand vom mai trece pe acolo o sa ne oprim pentru o noapte si in Ranca. Apusul, rasaritul sunt superbe vazute de acolo. Recomand!

      Ștergere
  12. Pe Transfagarasan am fost acum vreo 35 de ani, imi amintesc de un pui de urs imblanzit pe care l-am hranit cu zmeura si ce aspra ii era limba ... Transalpina e o amintire mai recenta. Intr-adevar e minunata Ranca la apus de soare :) Frumoase pozele !

    RăspundețiȘtergere
  13. E superb tot ceea ce vad, de aceea vin cu drag de fiecare data aici. Plec cu sufletul incarcat, caci postarile tale imi creeaza o stare aparte de bucurie, de liniste sufleteasca. Te pup! Numai bine, fata draga!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Thank you for your visit and sharing your thoughts. xoxo

Orice parere cu bun simt este binevenita!

1001cosmetice

1001cosmetice.ro%20

Postări populare de pe acest blog

Din lumea necuvantatoarelor

     De-a lungul timpului am avut in grija doar pisici si pesti. Pestii mi s-au parut cei mai sensibili, daca mediul in care traiesc nu este unul echilibrat apar boli, devin apatici. Alimentatia este foarte importanta si am mai scris despre asta , este importanta indiferent ca vorbim de oameni sau de animale, iar astazi va invit sa cititi povestea Oanei si animalutelor ei pe care am rugat-o sa ne impartaseasca din experienta sa cu cititorii blogului.  Toto, Oachi Mara si Porto        Ei bine, am animăluțe de când mă știu, mai exact de pe la 4 ani și îmi petreceam timpul î n casa cu curte a bunicilor mei din Galați. Încă de pe atunci (când nu exista mâncarea granule sau umedă specială pentru animale) existau formule sănătoase de hrană gătită pentru câini și pisici, care culmea trăiau sănătoși ani mulți, cățeii chiar până la 20-21 de ani. Un singur lucru mi-a spus atunci bunicul, v ă z â ndu-m ă că dau bomboane cățeilor din curte: Nu dulciuri! Niciodată! Sunt otravă

Jocuri pentru copiii din noi

Bine v-am regasit! Cel mai usor comunicam, ne apropiem, mai ales de copii, prin joc. Gustul pentru joc de mic se formeaza, si pentru citit, si pentru cultura, agricultura. [hihi] Eh, s-ar fi putut citi mai mult daca parintii ne deschideau pofta, cine stie. Cartile din biblioteca noastra stateau dincolo de geamuri, in sufrageria-sanctuar, iar mamei nu-i placea sa lasam urme, isi imagina ca doar rasfoim in cautare de imagini colorate. Pe deoparte asa si era, pe de alta imi pastram o carte sub perna si o citeam cand prindeam un moment de liniste. Nu pot citi cand e galagie, cu muzica, nici macar una pe care sa o aud eu, in casti. Trebuie sa aud vocea povestitorului, uneori ma trezeam ca obosesc, dar nu-mi erau ochii, ci pentru ca nu mai eram curiosul ci domnita care alerga prin padure. Ma amuza copios transformarea asta, iar cartile care imi dadeau acea stare le mai citeam inca o data. Unele carti imi place sa le citesc cu voce tare, imi place si sa-i citesc cuiva... Ei, dar pana sa

Biertan si Viscri

 "Eu cred ca vesnicia s-a nascut la sat. Aici orice gand e mai incet, si inima-ti zvacneste mai rar, ca si cum nu ti-ar bate in piept, ci adanc în pamant undeva." - Lucian Blaga, Sufletul satului