Galati - fotografii urbane, franturi din trecut

Buna dimineata!

Un sfarsit de saptamana fain a fost cand ne-am decis sa ne punem rucsacul in spate si sa iesim in oras, sa vedem noi locuri prin lentila obiectivului. E cel mai la indemana sa fii turist in propriul oras.

- Eu am chef sa ies cu aparatul, stii cumva locuri unde sunt caramizi, cladiri interesante?

- Biserica fortificata Sfanta Precista si asa nu am fost vreodata in incinta ei.

Nu stiu cat e de spectaculos la fata locului, dar un monument istoric pe care il aveam pe lista de mult timp, Poarta Turceasca.

- Nu am auzit niciodata de poarta asta, suna interesant, ia sa vad pe unde e...

Galatiul este cel mai mare port de pe Dunare si al 8-lea oras ca numar de populatie din Romania, daca esti pentru prima oara aici probabil ai incepe cu Faleza Dunarii, fie din Port, fie din celalalt capat - Turnul de Televiziune, inalt de 130 metri si cu un restaurant de unde poti admira o panorama absolut incantatoare a orasului Galati, a cursului Dunarii si Siretului, a Muntilor Dobrogei si a imprejurimilor. Trebuie doar sa platesti taxa de lift, ehe anul asta nu mai scapa, am zis!

Am aterizat pe Faleza, directia spre Port, ne-am oprit in dreptul la Blue Aqua, un restaurant cu specific pescaresc (mancarea arata bine din pozele lor, inca nu mi-am satisfacut curiozitatea). Inainte se numea Pescarul. Propunand baietilor pe care-i insoteam o alta vedere asupra Falezei am urcat scarile de langa restaurant, nu mai fusesem pe partea aia. Da, multe noutati in acea zi.

Arta si metalurgia si-a pus amprenta peste oras, sunt foarte multe schele, sculpturi metalice,

care mai de care mai abstracte.

Nu am coborat scarile si am pastrat directia pana am ajuns la Hotelul Faleza, nu demult renovat, inca cativa pasi si ajungem unde ne-am propus: Biserica fortificata Sfanta Precista.  

Pe Strada Rosiori, Biserica fortificata Sfanta Precista este cel mai vechi monument din Galati si nu trebuie sa lipseasca din lista obiectivelor celor ce doresc o incursiune in trecut. Construit intre anii 1643 si 1647, in timpul domniei lui Vasile Lupu, din piatra si caramida, locasul de cult are turnul clopotnita inclus in corpul bisericii.

Constructia a servit in timpul atacurilor asupra orasului drept adapost atat pentru oameni cat si pentru bunurile de valoare, dar si ca lacas de cult religios. De aceea, podul cladirii este prevazut cu 28 de metereze pentru aparare. A fost arsa de turci in 1711, distrusa in razboaiele ruso-otomano-austriece, iar dupa marele cutremur din 1940, astazi biserica este complet renovata, pastrand insa frescele si detaliile de arhitectura originale.

Despre biserica exista multe legende, unele spunand ca sub aceasta se intind o serie de tunele complexe ce nu au fost inca descoperite. Ca orasul ar fi fost legat de malul tulcean pe sub albia fluviului, iar intrarea se facea prin altarul Bisericii Precista.

Am poposit minute bune, ne-am invartit in jurul ei, ne-am lasat fermecati de rasetele copiilor si porumbeii curiosi. Veti vedea. ;)

Asa ca dupa portia de istorie nu ne mira existenta acestui monument istoric prins intre blocurile comuniste si cladirile vechi, unele foarte derapanate: Poarta Turceasca. Am fi pozat-o din mai multe unghiuri insa din cel mai fain masina de politie stationata strica toata "arta".

Situata pe strada Egalitatii nr. 16, Poarta Turceasca este un monument istoric din secolul al XIX-lea si este ultimul vestigiu ramas dintr-un han. Decoratiunile portii ce pot fi observate astazi sunt doar o mica parte din elementele decorative initiale, ionice si corintice, ce au fost inlaturate la renovarea din anii ‘90. Mi-as dori sa se revina asupra ei cu o lucrare de calitate dar sa se si amenajeze spatiul din imprejur, mai demn.

Iesind in intersectie, imediat la dreapta, in capatul strazii Lugoj mi-a sarit in ochi o alta cladire, am luat aparatul cu mine si-am fugit ca nu cumva sa schimbe baietii cursul de mers si sa o ratez. Detaliile superioare ale cladirii mi s-au parut deosebite, la intoarcere am luat-o pe partea cealalta, strada Fraternitatii.

 Asa am vizionat pe toate partile restaurantul Continental:

Am continuat tot inainte pana am iesit pe Domneasca. Strada principala ce duce spre Universitate, muzee, teatre, Facultatea de Mecanica, parcuri, etc. Zona centrala! Mai jos va las cu niste fragmente care sa va transpuna in trecut.

"Strada Domneasca este una dintre cele mai vechi artere ale orasului si are multe de spus celor care au incercat sa o curete de praful istoriei. Se spune ca denumirea strazii Domneasa are doua origini. Prima explicatie pentru acest nume ar veni de la faptul ca domnitorii unsi la Constantinopol coborau din ambarcatiunile care ii aduceau in tara si treceau pe acesta strada in drumul lor spre Iasi. Cea de-a doua varianta, mai plauzibila, este cea care accentueaza rolul domnitorului Mihail Sturza, cel care a avut un rol important in sistematizarea orasului si a dat statutul de Porto Franco Galatiului. In 1832 Galatiul se intindea pina in strada Domneasca. In vremea lui Mihail Sturza a fost infiintata o comisie de infrumusetare a orasului care a impartit strada si a parcelat-o, extinzind-o. In acea vreme, strada Domneasca se intindea din centrul orasului si pina la Gradina Publica."*

 "Asa, dintr-odata, mi-am propus, in prima zi de duminica insorita, sa ma pun la "staif", cu palarie de pai, ca in alte vremuri, si sa masor cu pasul toata strada Domneasca, de la un capat la altul. Asta asa, ca sa fac o plimbare cu miinile la spate, fara nici o graba. Voi strabate trotuarul asfaltat, pe sub teii infloriti..."*

"M-am strecurat printre citeva blocuri si deja ma aflam in fata Bibliotecii Centrale, desfiintata nu demult. Imi amintesc ca primul loc unde se afla statuia lui Costache Negri a fost chiar aici, in fata, la citiva pasi de trecerea semaforizata inspre Hotelul "Dunarea". Era asezat pe un soclu inalt, cu privirea spre Calea Domneasca. A fost "detronat" in 1946 si depozitat in curtea Spitalului Elisabeta Doamna, de catre "aliatii de la Rasarit", mina-n mina cu prea-slavita noastra conducere. Acolo, in spatele grajdurilor de cai, a stat mai bine de 45 de ani, impreuna cu I.C. Bratianu, care a avut aceeasi soarta. Stateam pironit, pierdut in amintiri, dar un cunoscut, salutindu-ma, m-a readus brusc la realitate. I-am raspuns ridicindu-mi palaria respectuos, apoi am traversat pe culoarul dirijat de semafor. Ma aflam in fata Complexului "Dunarea" - restaurant, hotel - constructie finalizata prin anii '60. De aici incepe frumoasa st rada Domneasca."*

* Comorile nestiute ale Galatiului : Strada Domneasca de ieri si de azi (I)

Exista o multitudine de teorii formulate prin care s-a incercat stabilirea provenientei numelui. Una ar fi ca numele “Galati” este derivat din cuvantul cuman Galat. Acest cuvant este imprumutat de la cuvantul arab Qal’at, care inseamna “cetate”. Alte etimologii au fost sugerate, cum ar fi cuvantul sarb galac. Cu toate acestea, radacina cuvantului Galat apare in toponime din apropiere, dintre care unele arată in mod clar o origine cumana, de exemplu Lacul Galatui, care are tipicul sufix cuman pentru “apa”. Un alt toponim din regiune este Galicia, cu orasul sau Halych, la nivel local asociat cu stancuta (Kawka, Halka). Alte denumiri similare de locuri sunt Galich, Rusia si Galatiei in Turcia. Galia ar putea fi o derivare din Galatia, sugerand astfel o origine celtica. Un model similar are loc cu cuvantul celtic, Ligures, referindu-se la “Caladaa” (un oras din Ligurian sau teritoriile Genoveze). Desi este posibil o origine celtica, cu toate acestea, este puțin probabil. Galati se traduce in:greaca: Γκαλάτσι (Galatsi); germane: Galati; maghiara: Galac; poloneza: Gałacz; Turca: Kalas; bulgara: Галац (Galats); ucraieniana: Галац (Galats), rusa: Галац (Galats).

Daca aveam mancare cu noi mai continuam plimbarea, asa am strans aparatul foto si ne-am luat talpasita spre casa. O zi excelenta!

Asta va doresc si voua, mai ales de 1 Martie!

Sa aveti o primavara frumoasa!

-postare programata-

xoxo