Bine v-am regasit! Cel mai usor comunicam, ne apropiem, mai ales de copii, prin joc. Gustul pentru joc de mic se formeaza, si pentru citit, si pentru cultura, agricultura. [hihi] Eh, s-ar fi putut citi mai mult daca parintii ne deschideau pofta, cine stie. Cartile din biblioteca noastra stateau dincolo de geamuri, in sufrageria-sanctuar, iar mamei nu-i placea sa lasam urme, isi imagina ca doar rasfoim in cautare de imagini colorate. Pe deoparte asa si era, pe de alta imi pastram o carte sub perna si o citeam cand prindeam un moment de liniste. Nu pot citi cand e galagie, cu muzica, nici macar una pe care sa o aud eu, in casti. Trebuie sa aud vocea povestitorului, uneori ma trezeam ca obosesc, dar nu-mi erau ochii, ci pentru ca nu mai eram curiosul ci domnita care alerga prin padure. Ma amuza copios transformarea asta, iar cartile care imi dadeau acea stare le mai citeam inca o data. Unele carti imi place sa le citesc cu voce tare, imi place si sa-i citesc cuiva... Ei, dar pana sa...
si eu sunt pasionata de gatit si acum mi-ai facut un chef enorm , vreau si eu tort :X
RăspundețiȘtergerearata ft bine toate
multumesc Anamaria ! :)
RăspundețiȘtergereEH eu am tot respectul pentru cei care stiu sa gateasca...eu sunt cam varza:))vad ca tu esti o bucatareasa desavarsita:)
RăspundețiȘtergerePentru unele persoane sunt prea lenta. Sotului de ex i-ar placea sa nu mai vada ca imi cad din legumele de pe tocator.. pe care eu le adun dupa ce pun mancarea pe foc, iar el imediat cum le vede :)) Eu sunt multumita ca gatesc pe gustul lui, sunt foarte suparata cand mai dau cate un rateu culinar, dar intotdeauna am curaj sa o iau de la capat.
RăspundețiȘtergereDaca iti place te vei descurca si mai bine. Eu gatesc de mica, la 16 ani am facut primii mei cozonaci :D
Ce bunatati Mihaelaaaa =p~
RăspundețiȘtergere