Exercitiu de gratitudine

      Sunt multe femei care m-au inspirat de-a lungul vietii, de la femeile din familie, vecinele cochete, la antrenoarea de dans, colega de banca sau fata care s-a operat inaintea mea. Sunt doar cateva din putinele care imi vin acum in minte.. am preluat cite ceva de la fiecare. Nu stiu daca cineva trebuie sa fie in vreun fel remarcabila, iesita din comun ca sa inspire. Cred ca un exemplu comun iti da mai multe sperante de izbanda. Le-am admirat, m-au inspirat, prin exemplul lor am mers mai departe si este foarte greu sa vorbesti doar despre una. Emotii, amintiri de-a valma, mi-au invadat sufletul si cu cat te gandesti mai mult cu atat e mai grea alegerea.
 

sursa

 

      Femeia care ma inspira este simpla, directa, sincera si deloc ostila. Ma maguleste destainuidu-mi trairile, sentimentele, trecutul, uneori cu menajamente insa fara perdea. Ecaterina ma inspira. Si o sa iti spun si de ce. Pentru ca a reusit in viata, s-a luptat, a fost de multe ori lovita de soarta si nu a abandonat. Pentru ea m-as lupta si cu Dumnezeu! Un om de la care am invatat foarte multe lucruri si caruia ii datorez mult din ceea ce sunt azi. Simpla si la vorba si la port, de cele mai multe ori serioasa insa cu zambetul pe buze. Trecuta prin toate incercarile pe care ni le da Dumnezeu: parinti reci si dusmanosi, sarcini pierdute, prunc rapus de boala, si alti doi in floarea tineretii, barbatul vietii ei, a stiut sa-si pastreze capul sus desi ochii ii erau in lacrimi. Le-a primit pe toate cu bratele deschise. Vorbeste in pilde si are vocea grabita si plina de patos, dar toti o asculta si o privesc cu sufletul.

       Ma inspira. O admir si o respect. Imi vin in minte o multime de povesti cu ea, povete si povesti cu talc. A lasat uitarii multe, dar memoria barbatului ei e aproape intacta in numele iubirii ce inca i-o poarta. Nu exista conversatie fara sa-mi spuna sa nu fiu o sotie mandra, care refuza sa asculte de sotul ei. Ma roaga sa nu fiu nepoliticoasa, prin comentarii taioase, prin dezinteres fata de nevoile lui si sa fiu recunoscatoare pentru tot ceea ce face si ceea ce este, sa-l tratez cu respect si onoare. Iar acelasi mesaj il transmite si lui. Bunicul era un om tare iubaret, iar lipsa lui a fost crunta, am simtit si eu. Amandoi erau pentru sprijin si reciprocitate, un lucru rar intalnit in mediul si timpul acela. Inca si acum.

      Ecaterina, da este bunica mea, o mare parte din ceea ce sunt datorez felului in care a reusit sa modeleze aluatul din care am fost facuta. De la ea am invatat, intai de toate, ca sufletul se poate incovoia sub povara suferintei, dar spiritul este ceva ce trebuie dus cu demnitate si fara lamentari inutile. Plangem, ne exteriorizam si apoi mergem mai departe, in doi, cand avem perechea alaturi, in rest il avem pe Dumnezeu. Tot de la ea am invatat cat de pretios este respectul de sine si fata de semeni. Si tot de la ea am aflat pentru prima data ce inseamna puterea gandului trimis cu iubire. O femeie simpla de la tara, alaturi de care mi-am petrecut cea mai mare parte a copilariei, foarte activa si prezenta in comunitatea ei, generoasa, inteleapta si uneori prea repezita si patimasa.

      M-a invatat lectia iubirii neconditionate, a grijii si sprijinului afectiv pe care mi le-a transmis chiar si de la distanta. Legata de pamantul ei s-a rupt si m-a vizitat intr-o vara, a cunoscut marea. Era fericita, se vedea in ochii plini de lacrimi si cat ma dojenise ca plecasem departe. Era linistita. Nu stiu cum as putea sa rezum in cuvinte senzatia pe care o aveam si o am in preajma ei - asta pentru ca era si este o lumina, iar lumina exista pur si simplu, fara epitete care sa o descrie.

      Poate nu e un secret, dar ce nu am invatat de la mama si stiu de la ea, e ca sa-ti iubesti perechea in ciuda tuturor vremurilor prin care vei trece si dincolo de ochii lumii, este secretul vostru: pielii si sufletului intotdeauna sa-i oferi caldura! Isi croia furouri cu borduri de dantela, iar pasiunea asta pentru creatie mi-a insuflat-o si mie. Oricat de friguroasa ai fi, pe sub pijamale e bine sa pastrezi cate o surpriza. Stilul retro, precum Passion Garden din noua colectie Jolidon, din totdeauna m-a fascinat, din lucrurile ei neterminate le-am luat si le-am adus la viata si le port ca pe niste piese inestimabile pline de pasiune si de dragoste.

 

 

Femeia este o fiinta ce inspira iubire si admiratie. Femeia este fiinta ce se dezvolta inconjurata de iubire. Femeia care nu stie sa se faca iubita este o stanca golasa renegata de natura insasi. Femeia neglijata este un inger pedepsit.
Claudiu Ovidiu Tofeni - Chip printre monologuri (2011)

Acest articol a fost scris pentru Spring SuperBlog 2013

Titlul probei: Femei care ne inspira