N-a fost sa fie Ileana!

      De mic copil mi-a placut sa-mi pun amprenta in ceea ce fac, sa contribui si eu la orice activitate care naste ceva. Am inceput facand gheme, scarmanatul lanii, numarand cuie sau minute pana la developarea unei fotografii, amestecand intr-o vopsea, ungand tava cu unt, turnand apa la pregatirea chirpicilor din lut sau tinand de ligheanul in care se framanta aluatul si mai furisam cate un ochi ca sa o anunt pe mama de minunea care crestea si aveam sa mananc mai tarziu cu pofta. Apoi cu ghemele sa tes la razboi, lana s-o trag la fuior, cuiele sa le bat la cusca lui Florean, eu insami sa developez, sa vopsesc un calorifer, sa pun valatuci, sa fac cozonaci, o multitudine de invataminte de la care nu m-am dat deoparte chiar daca erau "de baieti" sau doar "de fete".

      Pentru mine nu a contat, vroiam sa stiu, sa fac, sa ma implic in toate. Si acum sunt la fel, ideatica, sa ofer alternative, sa imbunatatim procesul si produsul final. Si ca lucrurile sa nu para perfecte, am nevoie de timp sa imi vina inspiratia, uneori imi lipseste cheful sau unele chestii care sa ma impiedice sa duc lucrul pana la capat. Ca bunica mea, uneori am obiceiul sa ma apuc de mai multe si sa nu le termin cand trebuie.

      De cate ori nu a zis ca ma invata sa folosesc masina de cusut, dar cu muncile de la tara, preferam sa o ajut la mancare, cu gospodaria, decat sa lasam totul vraiste pentru asta. De una singura imi era teama, imaginatia mea bogata ma infricosa: daca imi prind picioarele in pedale sau imi infing acul in deget, ori uit sa trag piciorul si ii stric masina. Nestirbirea admiratiei bunicii era mai presus de dorinta mea de a invata chiar si singura. Mama nu era interesata de acest aspect, ei ii placea de mana. Insa cand mi s-au declansat problemele la spate mi-a cumparat o masina de cusut.. fratele mai mare a prins drag de ea dar si curaj si o folosea, iar eu stateam pe tusa!

      Anii au trecut si cand m-am mutat la parintii iubitului meu, am lasat-o in urma, dar am dat de cea a soacra'mii care era stricata. Am impresionat-o cu draperii, tapitat scaune, lada de la pat, totul croite de mana, unele chiar si acum exista. Cearseaf plic, husa pentru scaunul de birou, fete de perna, tot felul de lucruri pentru casa, insa mi-am dat seama ca una m-ar scuti de intepaturi in deget, ore in sir pierdute, intepenirea spatelui si ce repede le-as face, iar cusatura ar arata mult mai bine.

      Am cautat sa imi achizitionez o masina de cusut care sa nu ocupe mult spatiu si sa nu coste prea mult insa cum nu eram stabiliti iar sansa sa plecam catre alte zari, mi-a taiat elanul. Pe atunci, nu erau prea multe site-uri, diversitate in modele, unde sa poti gasi bune oferte electrocasnice si sa-ti inspire incredere. Singer era doar o aspiratie si norocul celor care au fost pe la nemti.

      Prin Super Blog am descoperit un magazin de electrocasnice - Market Online, unicul magazin de sapte stele unde am gasit si masina de cusut Singer si promotii electrocasnice mult mai tentante decat cele din trecut. Viitorul e aproape.  O vreau cu cate mai multe programe de baza, sa mearga pe mai multe tipuri de materiale si grosimi: de la bumbac, vascoza, pana la stofa, denim si piele, sa coase nasturi, fermoare, butoniere, sa surfileze. Cu cat mai multe functii, reglaje, picioruse si accesorii pentru crearea unui articol vestimentar complet precum Singer Talent 3321.

A alege ceea ce vrei sa faci, si cand sa faci acel lucru, este un act de creatie.

Citat de Peter Alexander McWilliams

Acest articol a fost scris pentru Spring SuperBlog 2013

Titlul probei: Singer… o pasiune cu traditie!